Angina pectorala

Ce sunt durerea in piept si angina ?

Durerea in piept este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii chema serviciul de ambulanta. Angina poate fi descrisa ca un disconfort, greutate, presiune, arsura, apasare sau senzatie de durere care uneori poate fi confundata cu indigestia.

Durerea poate proveni de la blocaje in arterele care transporta sange spre inima. In acest caz afectiunea se numeste boala arterelor coronare. Angina poate deranja cand desfasuram activitati ca: plimbatul, urcatul scarilor, la exercitii fizice sau la curatenie. Angina ne poate face sa transpiram sau sa respiram greu.

Daca durerea este usoara, ea poate trece dupa aproximativ un minut de odihna. Daca durerea este mai grava, poate fi nevoie de medicamente. De obicei angina se simte in piept, dar se poate simti si in umeri, brate, gat, ceafa, maxilar sau spate.

Durerea in piept nu indica intotdeauna un atac de inima. Deseori ea nu este legata de nici o durere de inima, ca in cazul spasmelor esofagului, crizelor de bila sau inflamarii peretilor toracelui. Dar chiar daca durerea de piept pe care o aveti nu este legata de sistemul cardiovascular, problema poate totusi sa fie importanta si sa merite timpul petrecut la spital pentru evaluarea durerii in piept.

Care sunt tipurile de angina?

Tipurile de angina sunt:

  • Angina stabila. Durerea este previzibila si prezenta doar in timpul solicitarii emotionale extreme sau de durata, disparand in rest.
  • Angina instabila. Cand tipologia anginei se schimba mult aceasta se numeste instabila. Acest fapt semnalizeaza un pericol. Angina care apare la cineva care nu a mai avut-o, mai multe episoade de angina de durata mai mica si angina care apare in timp ce va odihniti sunt semne care indica un pericol. Angina instabila poate fi primul semn al atacului de cord.
  • Angina Prinzmetal. Peretii arterelor sunt inconjurati de fibre musculare. Contractia rapida a acestor fibre musculare cauzeaza o strangere brusca a arterelor (spasm). Spasmul arterelor coronare reduce sangele spre muschiul inimii si produce angina. Angina care rezulta din spasmul arterei coronare se numeste angina “variabila” sau angina Prinzmetal. Angina Prinzmetal survine tipic in stare de repaus, mai ales dimineata. Spasmele pot sa apara atat in artere coronare normale cat si in cele ingustate de arteroscleroza.

Care sunt testele pentru diagnosticarea cauzei anginei?


Probabil ca atunci cand veti merge la medic tensiunea, pulsul si temperatura vor fi controlate pe loc. In plus, medicul va va pune intrebari despre durerea din piept. Unde este localizata? Cum o puteti descrie? Aveti si alte semne sau simptome care insotesc durerea?

O electrocardiograma (prescurtat EKG) este un test simplu care arata daca inima dvs. a fost afectata de un atac de cord anterior. Daca EKGul este facut in timp ce simtiti durerea in piept, el poate indica daca angina este cauzata de o problema a inimii.

Urmatorul pas dupa un EKG este un test de stres. Deseori acest test este facut in timpul mersului pe o banda de efort sau pe o bicicleta medicinala. Medicul va analiza EKGul pentru a vedea daca acesta este anormal in timp ce faceti exercitii. De asemenea, medicul poate sa faca radiografii ale inimii inainte si dupa exercitii. Aceste imagini pot arata daca o zona a inimii este insuficient alimentata cu sange in timpul exercitiului. In acest caz, aceasta poate sa insemne ca arterele care alimenteaza inima cu sange sunt blocate.

Un alt test important este cateterizarea cardiaca. In acest test, un tub foarte lung si subtire este introdus printr-o artera a bratului sau piciorului si dirijat spre inima. Se injecteaza substanta de contrast in arterele din jurul inimii. Se fac radiografii. Radiografiile vor arata daca arterele care alimenteaza inima cu sange sunt blocate.

Imagini prin rezonanta magnetica (prescurtat MRI sau RMN). MRI este o tehnica a imaginilor care foloseste campurile magnetice si undele radio pentru a crea imagini in sectiune a corpului.

Echocardiograma (ecografie cardiaca). O ecografie cardiaca foloseste unde sonore pentru a produce imagini ale inimii. Aceste imagini pot ajuta la identificarea problemelor inimii.

Endoscopia. In acest test, un instrument fin, flexibil, atasat la o o camera video este introdus pe gat permitandu-le medicilor sa vada esofagul si stomacul si sa examineze problemele gastroesofagiene care pot cauza dureri in piept.
Daca resimtiti dureri inexplicabile si persistente sau o senzatie de presiune sau apasare in piept-mai ales daca sunt insotite de alte semne si simptome, ca de exemplu insuficienta respiratorie, transpiratii, greata, ameteala sau durere care radiaza dincolo de piept spre un brat sau spre ambele brate sau gat - apelati la ambulanta imediat. Acest lucru va poate salva viata sau reda linistea daca nu e nimic grav cu sanatatea dumneavoastra.

Tratament

Majoritatea pacientilor cu boli de inima trebuie sa ia medicamente. Medicamentele numite betablocante (propranolol, metoprolol si atenolol), blocanti ai canalelor de calciu (nifedipin, verapamil si diltiazem) si nitroglicerina pot usura angina. Doze mici de aspirina luate zilnic pot reduce un al doilea atac de cord la pacientii care deja au avut un astfel de atac. Tratamentul pe care il primiti depinde de severitatea problemelor, mai ales de gradul de afectare al inimii. Schimbari ale stilului de viata includ un regim alimentar sanatos, scaderea colesterolului, exercitii regulate, abandonarea fumatului si controlul diabetului si al tensiunii ridicate.

Exista efecte secundare sau alte riscuri in tratamentul bolilor de inima?

Toate medicamentele pot avea efecte secundare. Aspirina poate cauza dureri de stomac. Nitratii (nitroglicerina) pot cauza roseata fetei (imbujorare) si dureri de cap. Betablocantele cauzeaza oboseala si probleme sexuale la unii pacienti. Blocantii canalelor de calciu pot cauza constipatie si umflarea picioarelor.

Interventii chirurgicale

Daca se stabileste in mod clar ca aveti un atac de cord, puteti fi tratat cu medicamente de eliminare a cheagurilor sau sa fiti supus unei proceduri chirurgicale ca de exemplu:
Angioplastie. In aceasta procedura, medicul insereaza un cateter cu un varf special in forma de balon in arterea coronara blocata. Balonul este umflat pentru a deschide artera si pentru a imbunatati fluxul de sange spre inima.

Stenting. Un stent este un cilindru plasat in artera pentru a o mentine deschisa dupa ce a fost destupata prin angioplastie.

Chirurgia coronariana de bypass. Aceasta procedura creaza un traseu alternativ pentru ca sangele sa treaca pe langa o artera coronara blocata.

Revascularizare transmiocardica

Contrapulsatie externa

Citiți de asemenea


Cum ajungeti la Clinica medicala Romedical INT