Sincopa

Ce este sincopa?
Sincopa este o alterare importanta si de scurta durata a starii de constienta, produsa printr-o scadere brusca, severa si trecatoare a perfuziei cerebrale.

Sincopa este un simptom, si nu o boala.

Caracteristicile clinice definitorii sunt urmatoarele:

• este tranzitorie;
• este o stare de pierdere a cunostintei care conduce la cadere;
• debutul este de obicei brusc;
• revenirea este rapida, completa si spontana;

Sincopa se datoreaza unei reduceri temporare a circulatiei sangvine si deci a oxigenarii cerebrale. La randul ei, diminuarea temporara a aportului de sange la creier poate fi cauzata de unele afectiuni cardiace.

Care sunt cauzele sincopei?

Pentru o proportie importanta de pacienti, cauzele sincopei raman necunoscute, cu toate explorarile care se fac. Rata de sincope de cauze nedeterminate raportata de mai multe studii variaza intre 18 si 36 %.

Cele mai frecvente cauze ale sincopei sunt:

• cauze cardiace – stenoza aortica, stenoza mitrala, insuficienta mitrala, infarctul miocardic, cardiopatii congenitale cianogene (Tetralogia Fallot), tulburari de ritm cardiac (accelerarea sau incetinirea anormala a activitatii inimii), blocuri atrio-ventriculare, cardiomiopatia obstructiva
• cauze cerebrale - ateroscleroza cerebrala
• cauze respiratorii - bronhopneumopatii obstructive cu insuficienta respiratorie marcata
• cauze nervoase - emotii puternice, dureri intense, compresiuni pe sinusul carotidian, tuse, stranut, efort intens
• pierderea reflexului de adapatare la ridicarea pacientului in picioare – diabet zaharat, neropatie alcoolica, leziuni ale maduvei spinarii, boala Parkinson, dupa repaus prelungit la pat
• depletie sangvina – deshidratare severa, anemie, varsaturi, diaree, febra prelungita, dializa renala, hemoragie acuta

Care sunt semnele si simptomele unei sincope?

Un atac sincopal tipic incepe prin pierdere constientei, instantanee sau precedata de simptome de „alarma” :

• ameteli
• vedere tulbure
• senzatia de „perdea neagra in fata ochilor”
• astenie generala

Bolnavul prezinta urmatoarele fenomene:

• paloare accentuata
• puls absent sau foarte slab perceptibil
• are unele miscari ale fetei sau ale extremitatii superioare ale corpului
• respiratie superficiala abia vizibila
• pastreaza controlul sfincterian (nu exista pierderi de urina)
• pupilele sunt midriatice (dilatate)
• reflexele conjunctivale lipsesc (absenta reactiei la diferiti stimuli)

Toate aceste manifestari dispar rapid, in zeci de secunde sau cateva minute, dupa care bolnavul reintra in normal. Episodul respectiv este pastrat in memoria pacientului (nu are amnezie retrograda).

Cu ce se poate confunda o sincopa?

Exista numeroase situatii de atacuri non-sincopale, frecvent interpretate eronat ca sincope. Acestea sunt:

Boli cu afectarea sau pierderea starii de constienta

• dezechilibre metabolice – ex: hipoglicemia , hiperventilatia din atacul de panica
• epilepsia
• intoxicatii
• accidente ischemice tranzitorii

Boli asemanatoare sincopei fara pierderea constientei

• catalepsia - apare in unele boli psihice si se caracterizeaza printr-o rigiditate brusca a muschilor, intarirea accentuata a corpului, bataile inimii scad, iar respiratia devine tot mai inceata
• drop-atacurile – cadere in genunchi fara pierderea cunostintei

Alte forme de atacuri non-sincopale

• migrena „sincopala” – apare mai frecvent la femei tinere, starea de inconstienta apare lent, nu au anomalii de puls, tensiune arteriala sau coloratie a pielii
• migrena isterica – episoadele isterice apar mai ales la adultii tineri cu stari emotionale deosebite, fara pierderea totala a constientei

Cand se spitalizeaza un pacient cu sincopa?

Un pacient cu sincopa va fi internat de urgenta daca:

• are boala cardiaca suspectata sau cunoscuta
• electrocardiograma arata tulburare de ritm sau tulburare de conducere
• sincopa survine la efort sau in pozitie culcata
• sincopa a cauzat injurii serioase
• exista istoric familial de moarte subita
• palpitatii brusc instalate fara boala cardiaca subiacenta
• episoade repetate

Cum se investigheaza pacientul cu sincopa?

Examinarea initiala
- obtinerea informatiilor de la pacient sau de la insotitorii acestuia cu privire la episodul sincopal
- examen clinic general completat cu examen neurologic
- masurarea tensiunii arteriale in pozitia culcat dar si in picioare
- electrocardiograma (ECG) de repaus

Investigatii paraclinice cand se suspecteaza cauza cardiaca
- ecocardiografie
- monitorizare Holter– inregistrarea timp de 24 ore a activitatii cardiace
- electrocardiograma de efort
- coronarografie- cand se suspicioneaza ischemie miocardica

Investigatii paraclinice cand se suspecteaza cauza non-cardiaca
- masajul sinusului carotidian – sinusul carotidian este situat in partea laterala a gatului la cativa cm sub unghiul mandibulei. Masajul se va face cu pacientul culcat si ridicat, pe dreapta, apoi pe stanga cu monitorizarea ECG si a tensiunii arteriale. Diagnosticul pozitiv se face cand apare pe ECG o pauza de peste 3 sec sau o scadere de peste 50 mmHg a tensiunii arteriale.
- Tilt- testul (testul mesei inclinate) – pacientul se asaza pe masa, se inclina masa la 60-70 de grade si se lasa 20-40 min. Daca nu apare sincopa se incearca producerea ei cu medicamente. Testul se considera pozitiv daca apare sincopa.
- electroencefalograma
- tomografia computerizara cerebrala
- rezonanta magnetica cerebrala

Ce prognostic are sincopa?

Boala cardiaca este cel mai important predictor de mortalitate globala si de moarte subita la pacientul cu sincopa. Prezenta bolii cardiace ofera deci un prognostic rezervat. Factorii care trebuie luati in considerare in stratificarea riscului la pacientul cu sincopa sunt urmatorii:

• varsta >45 ani
• istoricul de boala cardiaca congestiva
• istoricul de aritmii ventriculare
• electrocardigrama anormala

Decesul in decurs de 1 an variaza de la 4-7 % la pacientii cu 0 factori dintre cei enumerati mai sus pana la 58-80 % la pacientii cu > 3 factori.

Excluderea bolii cardiace reprezinta insa un prognostic bun pentru pacientul cu sincopa.

Cum se trateaza sincopa?

Obiectivele tratamentului sincopei sunt:

• preventia recurentelor
• scaderea riscului de moarte subita
• cresterea calitatii vietii
• preventia injuriilor secundare sincopei

Tratamentul sincopei mediate nervos

• evitare evenimentelor declansatoare cat de mult posibil
• modificarea sau oprirea tratamentului hipotensor
• implantarea de stimulator cardiac pentru pacientii cu sindrom de sinus carotidian cardio-inhibitor
• supliment de sare si lichide pentru sincopele legate de postura

Tratamentul sincopei cardiace

• tratamentul tulburarilor de conducere
• tratamentul tulburarilor de ritm
• tratament chirurgical pentru boli cardiace de tipul stenozei aortice
• tratamentul unei sincope, care vizeaza, de asemenea, prevenirea oricarei recidive, este de fapt cel al cauzei care a provocat sincopa.

Ce trebuie sa retinem despre sincopa?